Ca fiecare parinte ne-am pus problema securizarii prizelor. Am mers pe solutia clasica, adica am cumparat “blocatoare” ca sa astupam fiecare priza (noi am luat de la IKEA).

Ne-am lovit insa de urmatoarea problema:
Ca sa fie sigur trebuie sa acoperim toate prizele, sa nu lasam nici una libera.
Insa din cand in cand avem nevoie de o priza suplimentara si atunci e un chin sa scoatem protectia, dupa care sa o punem la loc (presupunand ca nu uitam).

Multe familii, inclusiv noi, isi “construiesc” sistemul de scutece combinand diverse tipuri. Scutecul perfect depinde de preferite, de stilul de viata, de copil, de momentul zilei etc. Exista multe tipuri de scutece din material textil, fiecare cu plusurile si minusurile sale. Am incercat sa fac o lista cu avantajele si dezavantajele fiecarui tip, asa cum le-am vazut eu.

Din punct de vedere conceptual orice scutec are 3 straturi:
– stratul 1, interior, cel care atinge pielea bebeluslui
– stratul 2, intermediar care absoarbe umezeala
– stratul 3, exterior, impermeabil

In ciuda tuturor aparentelor scopul articolului nu este sa trambiteze “ce bebe tare am eu, uite merge la X luni”. Sunt convins ca exista destui copilasi care au mers si mai devreme (si chiar daca au fost crescuti altfel decat “predic” eu aici). Fiecare copil e diferit si evolueaza diferit. Asa ca nu va lasati “stresati” de prieteni, vecini sau de bloguri ca acesta :), nu este nici o competitie. Pana la urma fiecare copil va merge si cel mai bine este sa o faca in ritm propriu.

Scopul este sa reliefez niste principii dupa care noi ne ghidam si credem ca sunt benefice dezvoltarii fizice si psihice a copilului. De fapt cele mai multe din aceste principii aduc beneficii generale, si nu sunt musai legate de mers.

A trecut 1 luna si un pic de cand am reinceput “lucrul”. Am decis sa fac tot posibilul sa lucrez de acasa, sa stau cat mai mult langa raza mea de soare, vreau sa o vad cum creste si sa ma joc cat mai mult. Am pornit o mica “pravalie” care imi place mult si sper sa bucure si alte mamici. Lucrez cand Ra doarme la mine in mei tai, lucrez seara tarziu si fiecare jumatate de ora libera o petrec la calculator.

Va prezint cu mare mandrie simpaticul magazin online HipHip.ro – natural parenting boutique. Reflecta in mod onest principiile dupa care imi cresc propriul bebelus, si cu care v-ati obisnuit deja pe blog. Manifestul magazinului suna cam asa:

E o lista facuta din experienta proprie. De unele am fost convinsa de la inceput si nu le-am cumparat deloc. De altele am aflat “the hard way”, adica le-am cumparat si apoi m-am uitat le ele cum stau degeaba.

As fi vrut sa am o astfel de lista si pe cineva care sa ma convinga “cu tarie” ca e mai bine sa astepti sa vezi daca ai cu adevarat nevoie si apoi sa cumperi. Stiu ca este greu “sa rezisti” si ca exista un pitic acolo care iti spune in permanenta “mai bine cumpara-l, nu se stie niciodata”.

1. Carucior
Pare socant? Am ezitat, sa il pun sau nu primul. Poate nu mai citeste nimeni mai departe. Dar acum sunt convinsa ca este foarte practic fara carut, si cum este una din cele mai mari investitii, sa pornim cu el.

Ra a mea e frumoasa de picam pe spate, am zis asta de cum ne-am cunoscut. Incepusem la un moment dat sa cred ca mi se pare, ca asa sunt mamele: “copilul meu e cel mai frumos, cel mai destept etc.”

Dar iata ca mi s-au confirmat parerile si Ra este pe coperta. Avem sanse sa devenim bogati si faimosi.

Sau 6 motive pentru care imi place Bumbacul, iar Pampers nu

1. Confortul bebelusului
Nu vreau ca RA sa aiba poponeata burdusita cu hartie, plastic si chiminale 24 de ore din 24. Mi-am pus intrebarea: “mie mi-ar placea sa port pampers toata ziua?”. Raspunsul rapid a fost “no way, nu as suporta”.

Si atunci decizia a fost usoara pentru ca ma ghidez intotdeauna dupa principiul “Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face, si mai ales copilului tau”.

Vreau sa ii ofer tot ceea ce este mai bun, de aceea confortul BEBELUSULUI si lipsa chimicalelor au fost principalele motive pentru care am ales scutece refolosobile din bumbac (si abia astept sa testez si lana).

Da, este intr-adevar un efort in plus, dar eu cred ca este important sa il fac. O masina de spalat in plus la 2-3 zile nu este chiar un capat de tara, si Ra merita din plin.

Sambata a fost o zi frumoasa si chiar calda. Ne-am descaltat cu totii, e atat de bine sa putem din nou merge desculti prin iarba. 🙂
Ra a “alergat” toata ziua, a explorat toata curtea, iar seara a cazut “lata” – nu s-a mai trezit pana dimineata.

Voi nota mai jos 6 motive care pe noi ne-au convins sa o purtam pe Ra in wrap, sling, mei-tai si alte asemenea. Folosim ocazional si carutul, este util in anumite situatii (spre exemplu pentru a face jogging), insa e clar ca pentru noi a ajuns undeva la coada clasamentului in privinta utilitatii si al timpului de folosire.

Prima oara am folosit un wrap cand Ra avea 5 zile si de atunci dragalasa participa la toate actiunile noastre, nu pierde nimic. Sa vedem de ce:

1. E practic
In wrap Ra poate merge cu noi oriunde: cu metroul, pe munte, prin zapada, in padure , etc. Nu avem probleme cu trotuarele prea inguste, cu masinile parcate aiurea, cu aleile din pamant sau pietris, cu zapada, cu aglomeratia etc. In wrap pot chiar si alapta discret in public. Bebe nu ne-a ingradit, putem merge oriunde avem chef: la curs de gatit, la povesti din lumea mare, la treaba in gradina.

“Mamica geeky” din mine, tot umbland si scormonind internetul a aflat ca bebelusii pot comunica chiar inainte de a vorbi, prin semne. Incredibil, adica puiul meu de om poate sa vorbeasca si sa imi comunice diverse lucruri la doar cateva luni de viata. Bonus: practic va mai stii o limba straina – cea a surdo-mutilor, semnele bazandu-se pe limbajul lor.

Imediat mi-am luat o carte pe subiect si m-am apucat sa aprofundez si sa exersez miscarile (adica semnele). Sa vedeti ce am tzopoit de bucurie cand Ra, acum 5 zile, mi-a cerut laptic facand semnul de rigoare. La inceput am crezut ca e o intamplare, ca mi se pare mie, dar uite ca figura se tot repeta. Si, wow, ce minunat si ce relaxant e sa comunici cu ea prin semne si nu prin planset. De notat, Ra are 9 luni.

Ra (ex Ciufulici) are 9 luni si nici un dinte de lapte (se spune ca e de bine). Am inceput de pe acum sa ma gandesc si sa citesc despre ingrijirea dintilor si facem sa prevenim cariile. Trebuie sa fiu atenta si cum apare primul dintisor sa instaurez spalarea pe dinti (de 2 ori pe zi).

Un mod natural de a sapala si curata dintii este acela de a amesteca ulei de masline (intotdeauna presat la rece) cu putina sare fina (intotdeauna neiodata), amestec cu care stergem dintii. Nu stiu cum o voi invata pe Ra sa clateasa, mai trebuie sa studiez.

De la doua luni Ciufulici doarme cu noi in pat. La trei zile dupa aceasta schimbare considerata la momentul respectiv “revolutionara”, am devenit cei mai fericiti parinti si nu am regretat nici o clipa decizia luata.

Viata inainte de cosleeping: Seara dura cateva ore sa o adormim. “Lot’s of fun” in timpul ritualului obisnuit, alaptat, plimbat prin camera cu ea pe umar, leganat, cantat etc. Cand adormea si incercam sa o punem in patut ea se trezea si plangea de ti se rupea inima. Reluam totul de la zero, si tot asa. Numai dupa ce era foarte obosita si adormea cu adevarat profund reuseam in final sa o punem in patut. Fericiti ne culcam si noi fiind deja 12 noaptea.

Fumatul este periculos pentru bebelusi si copii. In reclama de mai sus scrie: “Smoking isn’t just suicide. It’s murder.” Poate e un pic cam dur spus, dar e real.

Daca fumezi langa bebe creste mult riscul de SIDS, adica moarte subita, inexplicabila.

Cateva statistici triste, dar adevarate:
** Daca ambii parinti fumeaza, creste riscul SIDS de 3 pana la 7 ori ori fata de copiii ai caror parinti nu fumeaza
** Daca mama fumeaza, tatal nu, riscul SIDS creste de 2 ori

Attachment Parenting este un concept simplu, aproape de natura umana si totusi foarte indepartat de mentalitatea societatii noastre. AP este stilul pe care incerc sa il adopt in relatia mea cu Ciufulici. Copiii au nevoie de atasament, nu plang degeaba, transmit ceva, hai sa le raspundem nevoilor lor, hai sa le aratam ca ii iubim, ei vor fi mai siguri pe ei, mai ascultatori si mai liberi.

In ultimii 50 de ani parintii petrec din ce in ce mai putin timp cu copiii, ii tin din ce in ce mai rar in brate, ii izoleaza in camera lor sau intr-un tarc. Carucior, scoica, biberon, patut, tarc, premergator, babymonitor, etc toate acestea sunt accesorii menite sa imblanzeasca “copiii” si sa ii tina cat mai departe de parinti.

Ciufulici merge cu noi cam peste tot, asculta povesti, vede poze, intalneste oameni, bea ceai. Sambata am mers la Povesti din Lumea Mare unde a aflat cum se poate urca pe Kilimanjaro. A ascultat foarte atent si cuminte, la final a zis “Mami, tati vreau si eu acolo!”. Am promis sa mergem, urcusul pare realizabil, […]