La colindat
December 28, 2010 | In: a fi parinte
De Craciun Ra a fost la colindat impreuna cu copiii din vecini. Au venit, au luat-o si au adus-o inapoi cand au terminat. Adica dupa vreo ora si ceva. A fost prima data cand a ramas singura fara cineva din casa. S-a descurcat de minune si i-a placut mult.
A fost liniste in casa pentru mai bine de o ora. In timpul acesta am mers la geam de 10 ori sa vad daca nu cumva se vad copiii. Si au ajuns si la noi intr-un final si Ra a stat in grupul de copii care canta, nici nu a venit la mine. A plecat apoi cu ei mai departe la colindat.
S-a intors acasa cu o gentuta plina de bunatati. Le-a scos si ni le-a arat, le-a numarat si aranjat de vreo 30 de ori. Acum ori de cate ori iesim afara ia si gentuta cu ea ca cine stie, poate mai pica ceva.
Intalnirea cu Mosu n-a fost nici pe departe la fel de interesanta ca si colindatul. Cadourile i-au placut, ii plac trenuletele, bebelusul, cortul-iglu, carticelele etc. Ii place bradutul aranjat cu podoabe naturale, comestibile, mai fura cate un covrig sau o portocala din pom.
Noi am avut un Craciun tare linistit si vesel, sper ca si al vostru a fost cel putin la fel de frumos ca al nostru.
7 Raspunsuri to La colindat
Jurnal Bio
December 28th, 2010 at 12:00 pm
Excelent! Dar unde locuiti? Unde se intampla aceste lucruri?! Unde iesiti asa usor 2 ore la sanius si o ora singura la colindat?
Raluca
December 28th, 2010 at 5:28 pm
Ce emotionant!
Am vazut ca incerci sa-ti cresti fetita in modul cel mai sanatos posibil. Cum ati abordat problema dulciurilor primite si a “porcariilor” de pe mese?
Mirela Preda
December 28th, 2010 at 6:42 pm
Ce scumpica! Se vede ca i-a placut tare mult! E fetita mare! Se descurca din ce in ce mai bine!
Adelle
December 28th, 2010 at 11:09 pm
Alexandra, sa nu iti inchipui ca sanuius a inseamnat dat pe dealuri timp de 2 ore. Nuu….. ne-am invartit in cerc pe o straduta. La zapada de azi nu a mai iesit figura pt ca au intrat cu dezapezirea 😀
Raluca, e din ce in ce mai greu sa o ferim de dulciuri. Mai ales ca acum la colindat a primit multe multe ciocolati, bomboane, mosi de ciocolata etc. Cu porcariile nu e problema pt ca nici noi nu mancam si atunci nu o intereseaza. Cu dulciurile e baiul si vom vedea cum facem. Pana acum am ferit-o neavand in casa, insa daca primeste, se invata cu gustul ala mega dulce …..
Mirela, da e tot mai independenta.
mariamirabela
December 30th, 2010 at 2:37 am
Foarte frumos a fost la colindat, se pare! Ce fetita mare ai, Cristina si cat este de independenta! Degetzica este inca super-mega-ultra legata de mine, nu ne despartim mai mult de o jumatate de ora, o ora.
Si noi avem problema cu dulciurile, daca de ciocolata nu se pune problema pentru ca noi mancam extrem de rar si niciodata in prezenta ei, avem problema cu cozonacii, checurile si alte prajituri “de casa”. Mama a fost foarte suparata ca nu am vrut sa-i dau fetitei din cozonacii si din prajitura de casa facuta de ea si in care a pus “foarte putin zahar, doar de gust”, insa eu stiu ca nu-i asa. La fel s-a intamplat si cu compoturile ce au zahar doar putin sa nu para acre. Imi este din ce in ce mai greu sa le tin piept, atat mamei, cat si prietenelor care isi hranesc copiii cu tot felul de prostii zaharoasa pe motivul ca sunt “speciale pentru bebelusi”, deci ok. Am ajuns nebuna care nu foloseste balsam, ci otet, care se clateste pe par tot cu otet, care nu-i da dulciuri copilului sa se bucure si el si nu-i permite sa manance din mancarea de pe masa decat in anumite proportii. Daca stiti o solutie pentru problema dulciurilor, spuneti-mi si mie, va rog, ma intereseaza foarte tare.
cristina
December 30th, 2010 at 10:59 am
Foarte frumos, sper sa aveti si un An Nou la fel de frumos ca acest Craciun!
Legat de prostioarele de mancat, si eu simt la fel, ca neavand aceste lucruri prin casa si evitand noi parintii sa mancam asa ceva, nici el (copilasul) nu va manca, pt ca nu va avea obisnuinta…si deasemenea gustul nu i se va “perverti” (ca necesita o anume pervertire a simtului ca sa iti placa gustul de CocaCola sau alte aberatii…cine a renuntat de foarte multa vreme la Coca Cola de exemplu, va observa cat de nasol gust are daca incearca sa bea putin…)
La dulciuri insa e mai dificil… nu cred sa existe om care sa nu prefere/caute gustul dulce:)))
Insa, noi am auzit si experimentat o solutie care mi se pare foarte ingenioasa, nostima si buna!
Si anume: in tarile scandinave, exista obiceiul ca parintii/bunicii/etc sa ofere dulciuri copiilor DOAR o zi pe saptamana (sambata)…este atat de inradacinat obiceiul incat in multe familii nici nu se pune problema ca un copil sa vrea/caute dulciuri in altazi..Secretul este sa i se spuna copilasului ca “sambata vei putea manca oricat de multe dulciuri vrei! imagineaza-ti dulciuri la discretie, e mult mai interesant decat putin acum, putin maine..”…si atunci sambata devine o adevarata sarbatoare si prin acest fapt…iar in realitate, niciun copil nu va putea ingera foarte multe dulciuri…cel mai adesea,dupa 5 bomboane or so se opresc din proprie initiativa:)
bineinteles, ideea e totusi ca in restul zilelor sa nu ai ciocolata la vedere:)
in felul asta mi se pare si ceva mai simplu de avut grija de fel de dulciuri oferim copilului…ca una e sa am grija zi de zi sa prepar vreo prajitura “sanatoasa” sau doar o zi pe saptamana sa am grija de acest lucru…iar niste cioco once a week, nu e un rau asa de mare. dealtfel, credcabucuria adusa de acea bucatica de cioco facemai mult bine decat raul cauzat de zaharul din ea:)))
mi-aduc aminte cat de taretanjeam eu dupacioco cand eram mica si mi se refuza sistematic aceasta placere..
Nu stiu daca voua vi se pareo solutie ok, insa stiu ca in Scandinavia da rezultate bunicele, pupici
Raluca
December 30th, 2010 at 12:30 pm
Cristina(Adelle), nici eu nu mananc porcarii, insa restul familiei da, si deja ma stresez cum va fi Craciunul viitor…
Cristina, nu stiu daca e o solutie, pentru ca la noi in tara se mananca dulciuri non stop. Asa ca daca la locul de joaca ar vedea ca toti mananca prostii cum i-am putea spune ca el mananca doar sambata? Mi se pare mai simplu sa nu guste niciodata, sa nu stie ce sunt acelea. Alex deocamdata nu a mancat nici un pic de zahar si nu stie ce se ascunde in ambalajele frumoase. Cred ca daca ar gusta o data, apoi ar fi scandal sa-i dau de fiecare data. Sper sa-l pot tine asa pana intra in colectivitate. Eu nu consum zahar, si as spera sa nu fie nici el fan. Consider zaharul un mare pericol pentru copiii nostri, si ma enerveaza mult ca depind atata de cei din jur. Daca nu ar fi alti parinti inconstienti sa le dea atatea dulciuri copiilor lor, ar fi mult mai usor.