Ce as face altfel la urmatoarea nastere

July 6, 2010 | In: a fi parinte

Am decis sa imi notez cateva lucruri de care vreau neaparat sa tin seama la urmatorul bebe. Probabil nu veti fi de acord in totalitate cu mine, sau poate da, oricum astept si parerile voastre. Consider ca o astfel de discutie poate fi mai mult decat utila viitoarelor mamici. Mie mi-ar fi fost buna.

Pregatirea pentru nastere

As lua lucrurile mai in serios, m-as pregati ca pentru un maraton, sau pentru o escalada. As merge de 3 ori la gimnastica, as inota cat mai mult, as merge cu bicicleta etc. Am mers si acum la gimnastica insa nu destul de constant. M-as pregati inclusiv cu exercitii Kiegel (eventual metoda Kriston).

Nasterea

Am ales sa nasc natural in ciuda miopiei mari. Nu am fost inconstienta, am citit si m-am documentat mult, am discutat cu diversi medici si am umblat pana cand am gasit un medic care sa inteleaga. Povestea nasterii asteapta de mult sa fie spusa, sper sa o fac in curand. Legat de modul in care am nascut sunt cat de cat impacata, atata s-a putut atunci, dar pentru data viitoarea voi avea grija sporita pentru urmatoarele:

  1. Voi face in primul rand un plan al nasterii. Ma voi lupta pentru asta, voi discuta de la inceput cu medicul si in mod sigur voi gasi un medic care sa inteleaga. E un moment foarte important si vreau sa ma asigur ca se va tine cont de dorintele mele.
  2. Sa nu accept nici un medicament, sau alt ingredient “miraculos” care sa “ajute” travaliul si nasterea. Am facut greseala sa accept un “scobutil” si de la un travaliu usor (eram la dilatatie 2 de cateva ore si nici nu aveam ce cauta la spital), am ajuns sa nasc in 2 ore jumate. Nu as lua nici macar ulei de ricin care e horror, dupa experienta avuta pot doar sa va sfatuiesc sa va feriti de el.  Acum nu sunt absurda, daca e chiar nevoie de ceva voi accepta, insa ma astept sa primesc lamuriri privind toate riscurile si efectele implicate. Nu vreau sa accept lucruri al caror unic scop este sa usureze viata medicilor iar mie imi fac viata mult mai grea.
  3. Daca pana la urma as accepta vreun medicament, as cere sa se deschida cutia in fata mea sau a sotului.
  4. As cere mai multe explicatii doctorului si moasei. I-am innebunit cu intrebari si la prima nastere, dar parca nu a fost destul, nu am intrebat chiar tot. As vrea in primul rand sa stiu toate motivele pentru care as accepta o anume procedura medicala, si care ar fi riscurile.
  5. As incerca sa fiu mai lucida, sa ma “plang” mai putin.
  6. As cauta sa nasc cu o moasa adevarata, probabil Claudia Bider Heim.
  7. As cere ca la nastere lumina sa fie foarte putina, nu e ok ca un bebe ce sta 9 luni in burtica sa iasa intr-o lume cu lumina foarte purternica, artificiala. As cere sa nu ii fie taiat cordonul ombilical imediat, as cere ca bebe sa fie lasat pe burta mea, as cere ca placenta sa fie lasata sa isi faca treaba ei.

Dupa Nastere, in maternitate

  1. Nu as accepta ca bebe sa fie luat de langa mine in primele minute, as extinde chiar la 2 ore. Locul bebelusului e langa mama, baia, masuratorile si alte operatiuni de acest gen pot sa mai astepte, mai ales daca bebe in mod vizibil este ok. Primele 2 ore la venirea lui in lumea noastra sunt unice si nu se mai intorc. Daca bebe respira si arata rozaliu, e frumos si voios, nu exista nici un motiv pentru ca bebe sa fie luat de langa mine.
  2. As alapta cat ar vrea bebe, mai ales cand ar vrea bebe.  Nu 5 minute la un san, nu dupa un program stabilit de asistenta, nu si nu. Doar bebe decide, el mananca cand vrea ca si noua ne place sa mancam cand ne e foame.
  3. Nu as accepta proceduri medicale pentru bebe fara lamuriri, fara a mi se detalia riscurile procedurii. Nu voi accepta ca bebe sa fie pus la raze sau lumina nu stiu de care, doar asa preventiv.
  4. Pentru vaccinuri sau alte injectii nu as lasa bebelusul pur si simplu asistentei, l-as tine eu in brate si tot ce i se va administra ar trebui sa fie deschis in fata mea.
  5. Bebe nu va merge nicaieri fara mine
  6. As fi pe deplin convinsa ca voi avea destul laptic si nu voi accepta nici un fel de comentariu pe aceasta tema.

Alaptare la 8 ore dupa nastere

Acasa

  1. Bebe va dormi cu noi in pat inca din prima noapte.
  2. I-as pune din prima clipa scutece refolosibile traditionale din bumbac prinse cu Snappi, in combinatie cu scutece cu buzunar sau AIO. Cele tradionale se spala si se usuca foarte repede si bine. Si la Ra am folosit scutece textile, AIO masura unica, dar am avut putine si le mai combinam cu cele de unica folosinta Wiona. Acum stiu ca in prima luna cele mai practice sunt cele traditionale.
  3. L-as purta cu mine non-stop, intr-un wrap elastic. As avea curaj sa ies cu el oriunde as avea chef si nevoie. Acum stiu ca e mult mai usor sa umbli cu un bebe mic, mic.

Dupa cum se observa in maternitate am facut cele mai multe greseli din punctul meu de vedere, desi de unele chestii eram constienta. Acolo nu eram chiar eu, eram un pic depasita de evenimente, asistentele si doctorii m-au cam influentat, si nu intotdeauna parerile lor au fost in avantajul meu sau al bebelusului.

Voi ce ati vrea sa fie altfel la urmatoarea nastere?

Related Posts with Thumbnails

Bookmark and Share





25 Raspunsuri to Ce as face altfel la urmatoarea nastere

Avatar

Lavinia Marcu

July 6th, 2010 at 12:55 pm

Bravo! Bun plan!
In afara de scutecele de panza, si eu am facut totul conform celor spuse de tine. Cu scutecele de panza… hmm… nu cred ca sunt pentru mine… Poate gresesc…
(cand am timp mai detaliez) 🙂

Avatar

Elena Stan

July 6th, 2010 at 1:14 pm

As face totul diferit. Nu mi-ar mai fi frica, as fi tare pe pozitii ptr ca am avut impresia ca m-am cam lasat calcata in picioare pe banii mei la prima nastere, as inchide telefonul de prin saptamana 39 asa, la spital sa nu-l vad decat pe sot, care sper sa poate sta cu noi, iar in rezerva pe nimeni altcineva.
Cel mai mult regret cat de speriata si influentabila am fost la prima nastere. Practic, n-am facut mai nimic cum as fi vrut sa fac, iar toata lumea care roia in jurul meu m-a derutat foarte tare. Iar in primele 1-2 luni sa nu vad picior de *invitat* prin casa.

Avatar

valen

July 6th, 2010 at 1:56 pm

Cred ca m-as duce sa nasc afara cu totul, dr meu minunat a pleact in Suedia, si un dr asa cum zici tu nu cred ca exista. Acre este treaba cu scobutilul si uleiul de ricin. Uleiul e natural, cu ce intervine asupra ta?
Eu nu stiu ce as face diferit, pentru ca nu stiu daca voi putea naste normal sau tot prin cezariana. Altfel nu stiu daca ai putea cumva convinge personalul medical sa iti lase bebe pe burta sa nu taie imediat cordonul, sau sa stinga lumina din ochii lui 🙁

Avatar

roxana

July 6th, 2010 at 3:26 pm

Eu am avut o experienta relativ buna la nastere, cu oameni atenti si atmosfera calda. Am nascut la un spital privat si nu pot sa ma plang de nimic. Singurul lucru pe care il regret este ca am cerut o a doua doza la epidurala si anestezista a acceptat, desi aveam deja dilatatie mare. Din cauza epiduralei mi s-au oprit contractiile si nasterea in sine a fost cu mici probleme. Dar bebe a fost bine pana la urma si eu la fel. Deci, as incerca sa rezist mai bine la durere, de dragul piticului

Avatar

Adelle

July 6th, 2010 at 5:43 pm

@Lavinia, unde ai nascut ca suna bine. Astept si detalierea 🙂 cand poti.

@Elena, si eu tot la privat am nascut…. si ar fi putut fi mult mai bine.

@Valen, daca nu cerem, nici nu vom obtine. Vreau respect, in primul rand. 🙂
Uleiul de ricin, da e natural, dar sa bei o data 50ml de ulei nu e natural. Eu am avut niste crampe incredibile, nu mai stiam care e contractie si care e crampa si vreo ora nu am iesit din baie. Imi pun intrebarea daca chiar era nevoie de toate astea.

Avatar

Iulia

July 6th, 2010 at 9:45 pm

Eu cel mai mult am regretat prostia de care am dat dovada dupa ce am nascut, anume ca n-am alaptat copilul vreo 7 ore la rand. Eu am crezut ca-l alaptez dar nu era asa, nu stiu daca a inghitit in total 5 picaturi, iar cei de la spital nu s-au priceput sa ma ajute. A doua zi dimineata cand s-a schimbat tura au venit niste tanti care se pricepeau si care au dat copilului lapte praf fiindca deja avea glicemia prea scazuta ca sa suga. Asta e cel mai mare regret al meu. Apoi regret ca n-am stiut ca un copil poate sa suga si in somn si asistentele o chinuiau ca sa se trezeasca sa suga, a plans bietul copil… si tot asa cum zice si Adelle, cate 5 minute la un san ca altfel nu e bine cica. Si apoi regret ca n-am tinut-o in brate in prima noapte ca oricum n-am dormit. Nu vreau sa-l manii pe Dumnezeu, ce am insirat pana acum n-au fost tragedii, s-au remediat toate cand am ajuns acasa si slava lui Dumnezeu avem o fetita sanatoasa si vesela. Probabil ca in timp o sa se remedieze si la noi situatia, mai ales daca prindem curaj si incepem din ce in ce mai multe sa spunem doctorilor din timp ce ne dorim. Numai bine tuturor.

Avatar

Adelle

July 6th, 2010 at 10:49 pm

Iulia, bine ca mi-ai adus aminte. Si mie imi spuneau sa nu o las sa adoarma la san, sa o ciupesc sa se trezeasca… saracul copil…Si exact ca si tine nu am stat langa ea in prima noapte, mi-au luat-o sa ma odihnesc cica – nu am inchis un ochi, m-as fi dus la ea si nu stiu de ce m-am abtinut.

Avatar

mariamirabela

July 6th, 2010 at 11:17 pm

Inainte de nastere: am facut totul ca la carte si ca in sufletul meu: concediu cu Degetzica in burtica, gimnastica de doua ori pe saptamana (m-a ajutat enorm), inot la mare, plimbari pana in ultima zi, concediu prenatal cat cuprinde.

Dupa nastere: am trei regrete: ca nu mi l-au pus pe bebe pe piept dupa nastere, ca nu am stat in camera in bebelusul si ca nu am nascut la spital privat unde sa pot sta in rezerva cu Printzul Consort.

Am nascut in spital de stat, fara rooming-in, prin cezariana. Nu regret ca am acceptat cezariana, la ce contractii aveam la dilatatie doi, acum nu as mai naste natural.

M-am dus la alaptat dupa 12 ore de la nastere, am stat la alaptat cat am vrut, desi era timp limita de 30 de minute.

Dupa nastere: i-as pune scutece textile de la inceput si i-as da sa suga non-stop, asa cum fac acum. Si as merge cu ea la mare mica-mica.

Mi-am dorit plan de nastere, mi s-a spus ca nu exista asa ceva in Romania, mi-am dorit muzica si laptop si relaxare si lumina mica. Dar cel mai mult mi l-am dorit pe Printzul Consort langa mine dupa nastere.

Avatar

irina

July 7th, 2010 at 1:48 am

ce întrebare pui şi tu… mă provoci…

io aş schimba aproape tot

nr 1: locul
nr2: persoanele din jur
nr3: M-aş plânge cât ar vrea muşchiul meu (aici încerc să înţeleg ce vrei să spui tu mai sus?)

Aş rămâne cu:- fără anestezie sau alte substanţe IV
-mănânc ce vreau şi când vreau şi beau la fel (asta la Municipal şi Giuleşti am făcut-o pe furiş)
-mă mişc cât vreau eu şi în ce poziţii îmi vine pe moment (asta am făcut-o evadând din salonul de travaliu pe coridoare, scări, cocoţată cu câte un picior pe calorifere pt fandări)
-aş iscodi medicii, a se citi moaşa (pe viitor), pt orice procedură

Deşi ambele experienţe ale mele de până acum sunt negative per total, am rămas totuşi cu 2 mari reuşite, momente pt care îmi sunt recunoscătoare:
1. Am refuzat cu îndârjire”naşterea fără durere” propusă insistent de primul medic prin intermediul periduralei. Am trăit experienţa primei naşteri atât de adânc, încât nu aş da asta pe nimic în lume! Da, am simţit durere, nicio clipă însă chin sau suferinţă, ci mai degrabă putere şi autonomie, libertate, împlinire. Pt mine a fost o alegere a deplieni participări, ceva care mi s-a potrivit mânusă, de ambele dăţi.
2. Îndârjirea cu care mi-am cerut copilul, dusă în extrem la Giuleşti, unde mi s-a explicat că nu au rooming-in. Iar eu am explicat că pt mine e ok şi să stau cu copilul la neonato, cu ei. Au înţeles în scurt timp că nu glumesc, aşa că am ieşit victorioasă cu copilul meu în braţe, către o cameră cu 3 paturi şi rooming-in, culmea!

Aş face altfel: Aş naşte acasă, sau într-un centru de naştere cu moaşa, aş fi eu liberă să mă exprim exact aşa cum am nevoie, fără să mă bruieze nimeni, aş naşte fără epiziotomie (abia aştept!), copilul ar fi pe burta mea şi cordonul întreg până nu mai are puls, după naştere aş trece la plimbarea prin curte, dacă nu e f lumină, probabil.

Iar naştere cu lumină f scăzută (de pe hol), cu cordon taiat târziu, fără epiziotomie, cu alegerea poziţiei pt expulzie de către mamă, bebeluş lăsat pe burtă, iar apoi nedespărţit nicio secundă de părinţi eu am vazut. Nu peste mări şi ţări, ci chiar în Bucureşti. Păcat că doar la privat, for now.
Dar schimbarea ţine de noi, de fiecare dintre noi!

Avatar

Dahnah

July 7th, 2010 at 8:00 am

eu as vrea sa fie totul ca in “Birth without violence” a lui Leboyer 😛

am avut o nastere oarecum placuta, cu bebe la san in prima ora si toata ziua pe mine, iar seara eram deja acasa.
dar tot cu perfuzii, epiziotomie si de astea.
probabil doar acasa poti face totul cum vrei tu.
io aveam lectiile invatate de ce uleiuri si cand se folosesc, care e pentru accelerare, calmare etc etc.. au ramas la catastif caci in practica nici gand!

Avatar

Dana

July 7th, 2010 at 1:07 pm

Cristina, cat ma bucur ca pot intra in sfarsit pe situl tau! nu-mi explic ce se intampla..adesea imi apare “internet explorer cannot open this page” (ceva de genul) cand incerc sa-ti citesc postarile…si au fost atatea pe care doream sa le citesc! am incercat sa intrul si de pe blogul Ralucai (“Alex creste”) la tine, dar la fel s-a intamplat.
In fine!

Ce mult imi place postul acesta! Probabil ca nu voi putea sa-mi ordonez atat de bine gandurile si voi uita chestii importante de spus, dar:

In sarcina:
-m-as odihni mai mult!!! oare mai este posibil acest lucru avand in vedere ca as avea deja o prichinduta activa acasa?! 😀
Pana sa vina Ana pe lume aveam ferma convingere ca nastrea este chestia cea mai dificila din toata afacerea..ca daca nasc, restul va fi floare la ureche! zambiti usor in coltul gurii, nu?:)
-as face sport! nu neaparat pentru femei gravide, ci pur si simplu mi-as continua programul meu, dar la un nivel mai lejer;
In sarcina cu Ana nu am prea facut sport (decat plimbari lungi) de teama sa nu o pierd;

Nasterea:
-nu as mai accepta inducerea travaliului!!!
Prima data mi-a fost indus pentru ca imediat imediat intram in saptamana 42…am acceptat pentru ca eram terifiata de faptul ca lui bebe nu-i mai este bine in burtica! Ana nu a avut deloc semnele unui bebelus suprapurtat, lichidul amniotic a fost de buna calitate:D (adica nu avea modificari care sa sperie)..deci putea sa mai stea o zi doua;
-nasterea a fost fara peridurala si cu toate acestea a fost minunata! a doua oara sotul meu va sta langa mine! sa simta si el macar un pic din fericirea momentului!
(la Ana a fost alaturi de mine in sala de pretravaliu..m-a ajutat mult)
-as pune puiul imediat la san si nu as mai accepta sa-l ia atat de repede de langa mine! (am nascut seara la9:30 si pana a doua zi dimineata la 6 nu mi-am mai vazut copilul..mult prea mult!)
-in maternitate as face mai multe poze:D (am doar 2 poze cu mine si cu Ana in brate..la spital)

Acasa
-nu m-as mai ingrijora atata ca nu am lapte! nu as mai folosi pompa! nu m-as mai speria ca puiul nu mananca suficient!
– nu as mai folosi metoda ceasului la supt! citisem eu ca un bebe trebuie sa stea 20 de min la un san..ash! da’ de unde! eram disperata ca Ana mea nu statea decat 10:D..imi vine sa rad acum;
– as fi mai relax! (la Ana eram amadoi putin speriati de bombe..o miscam ca pe bibelou si ne ingrijoram din orice, dar orice fleac…puteti sa va inchipuiti ca i-am facut baita in cadita doar la 2 saptamani?! ne era teama sa nu-i facem ceva rau:)

cam atat! cu siguranta, mai sunt de spus, dar s-ar lungi prea mult postul!

Numai bine!

Avatar

Bogdana

July 7th, 2010 at 1:11 pm

inseamna ca vrei sa nasti ori acasa ori in strainatate. gluma gluma, dar cam asta e realitatea. tocmai am fost la medlife, sa vorbim despre nasterea acolo. am stat de vorbacu neonatoloaga sefa, o tipa venita de mai putin de o luna de la municipal. mi-a spus dupa insistentele mele, ca s-ar putea face o exceptie,special pentru mine, ca imediat dupa operatie sa imi fie pus copilul la san. mi-a zis ca procedurile sunt stricte, si ca eu trebuie musai sa stau 24 de ore la ati dupa cezariana. Why??? ca asa e procedura. eu m-am dezumflat, ca m-am gandit ca daca tot dau o suta de lioane, macar pot sa spun si eu ce vreau si eventual sa se tina cont de asta…

Avatar

irina

July 8th, 2010 at 4:20 pm

Bogdana, intr-adevar la medlife e f greu cu alaptarea dupa cez. Pt ca ei au un ati stupid, la comun cu alte operatii.
La cmu e mai simplu, poti sa pleci din ati dupa 10-12 ore, iar acolo eu am pus copii la san dupa 10 minute de cand a iesit mama din operatie. Apoi, cei de la neonato au adus copilul de cate ori i-a fost foame, pana ce mama a ajuns in salon, impreuna cu bebe.
am citit la tine pe blog ca ti-au spus ca lactatia se instaleaza mai greu dupa cez. E stupid, pt ca daca cez ar fi facuta dupa cateva contractii (la cald), toti hormonii ar fi pe pozitii, ar fi mult mai simplu, plus ca si bebe ar fi gata. Iar daca e facuta totusi “la rece” e logic ca trebuie sa aduca bebe cat mai des la san, pt stimulare. Iar bebe nu e deloc obosit, ci alert si activ in primele ore dupa nastere.
Din medlife se pleaca in peste 90% din cazuri fara a se alapta, iar cele care chiar isi doresc, se lupta acasa sa repare ce au stricat cei de acolo. Si la cmu e greu, nimeni la privat nu sustine cu adevarta alpatarea, dar au mai vazut macar “ciudate” care vor sa alapteze exclusiv, si sa-si tina copiii cu ele in camera, si atunci eu cred ca sunt mai usor de convins.

Avatar

Bogdana

July 8th, 2010 at 4:33 pm

irina, mi s-au parut cel putin penibile, cand mi-au tot sustinut ca e greu cu lactatia, asta dupa ce le spusesem inainte ca sunt la a TREIA cezariana si ca al doilea copil inca il alaptez.

vrei sa stii ca la nici 36 de ore de la operatie aveam sanii plini de lapte? si ma duceam la copil si imi spuneau ca nu are putere sa suga si sa ma mulg. si asa am ajuns doua zile mai tarziu, cu sanii piatra, de am stat o zi intreaga conectata la mulgatoarea profesionista a spitalului. nu mai vreau sa imi amintesc durerile si chinurile. si sangele si ranile.

Avatar

irina

July 9th, 2010 at 2:41 am

îmi pare rău pentru experienţa ta…

nu înţeleg- unde ai născut a 2-a oară? sau prima, când ai avut întâmplările astea, că nu pricepui prea bine…

eu ajung să cred că în sistemul medical – privat sau de stat, chiar nu contează, unii angajaţi vor doar să-ţi arate că ei deţin controlul, ei ştiu mai bine, iar asta îi face uneori să facă/ spună/ recomande nişte porcării mai mari decât ei…

Avatar

Bogdana

July 10th, 2010 at 9:59 am

irina, la giulesti am nascut de fiecare data. si nu mai vreau acolo

Avatar

Mihaela

July 10th, 2010 at 9:01 pm

Puteam sa ghicesc spitalul dupa camasa de noapte din fotografie 🙂 si dupa sfaturile legate de alaptare…

Subscriu la cele spuse de tine, mai ales in legatura cu bebe. Langa mama este cel mai bine si inca imi reprosez ca i-am lasat sa o ia in anumite momente. Desi am cerut-o dupa nastere, nu am fost suficient de ferma. La fel si in zilele care au urmat. Acum stiu ca amandurora ne-ar fi fost mai bine sa stam tot timpul impreuna.

In legatura cu nasterea, eu as face doua lucruri in plus.
1. As sta si mai mult acasa. Desi am stat in travaliu 12 ore acasa, pentru ca nu stiam cum sunt contractiile spre final, cand am ajuns la spital aveam abia dilatatie 3. Si eu care credeam ca ma apropii de moment 🙂 Desi am avut un travaliu lung, acasa mi-a fost cel mai bine. Am fost si eu ‘ajutata’ cu medicamente, ceea ce in cazul meu cred ca a fost o mare greseala.
2. As lua-o pe Ramona cu mine. Cred ca ar conta enorm ajutorul unei doula, o persoana care stie cum se desfasoara nasterea si in momentul acela poate comunica ferm cu personalul medical. L-am avut pe sotul meu alaturi, insa era si el emotionat si cu toate ca ne-am pregatit temeinic pentru nastere, tot am fost depasiti de evenimente.

Iar acasa si eu as tine-o cu mine tot timpul (acum mi se pare ca am descoperit baby wearing asaaa tarziu…) si nu as mai tine regim alimentar pentru colicile bebelusului.

@Irina – unde exista nasterea aceea frumoasa, de care vorbesti? Chiar in Bucuresti? Eu am fost tare dezamagita de experienta din spitalul privat… probabil ca mai conteaza si medicul cu care nasti, insa overall nu stiu daca la urmatoarele nasteri m-as mai duce la ei.

Avatar

Ralu

July 12th, 2010 at 1:07 am

cu siguranta nu as mai fi de acord cu o epiziotomie facuta fara sa fiu intrebata si cu vaccinurile administrate lui bebe in primele 24 de ore de la nastere! Iar de scutece refolosibile sunt deja curioasa!

Avatar

Dana

July 13th, 2010 at 6:23 pm

Eh..n-as mai face multe lucruri si as face multe altele in schimb.
Pe scurt, pentru ca sunt dupa o cezariana si foarte slabe sanse in Ro sa pot naste natural, nu m-as mai duce la Filantropia (acolo mamicile cu cezariene stau cam 24h la terapie, eu am fost norocoasa cu 18h 🙁 ) Asadar, as merge undeva (stat sau privat) unde stiu ca dupa operatie pot sa alaptez copilul.
Nu m-as mai lasa influentata de personalul medical si as tine copilul tot timpul cu mine, inclusiv noaptea.
As tine copilul pe pieptul meu/burtica, tot timpul. N-am stiut ca asta este cea mai buna pozitie si la spital ma incurajau toate asistentele sa o pun in patut (?!?). De abia acasa am descoperit pozitia.
As folosi numai scutece din material textil.
Nu m-as mai speria ca am ramas fara lapte cand copilul are doar un puseu de crestere.
Nu m-as mai speria de refluxul gastric.
As purta copilul din prima zi in sling/wrap si sunt convinsa ca n-ar mai ar avea colici.
As calatori mai mult cu copilul cand este mic. Oriunde… la mare, la munte, la terase etc (acum imi dau seama ca este muuuuult mai usor decat atunci cand incepe diversificarea sau cand incepe sa mearga 🙂 )

Avatar

irina

July 13th, 2010 at 11:41 pm

Mihaela, la CMU. Şi de fapt sunt 2 naşteri, pt că cea cu lumina slabă a avut epiziotomie, dar cea care a născut cu moaşa, nu a avut. Prima a fost cu Ion Ionuţ, a 2- a cu Claudia Bider Heim.
Dar tot meritul aparţine părinţilor, care au ştiut cum să pună problema. Şi au obţinut ce au dorit, chiar şi cu cei de la neonato, oricât au strâmbat din nas şi au dat ochii peste cap.

Avatar

Adelle

July 14th, 2010 at 12:03 am

@Dana, la CMU cu Niculescu am auzit de nasteri normale dupa cezariana.
Sa nu mai zic ca in Olanda poti naste linistita acasa, cu moasa, VBC. 🙂

Avatar

nedeia

July 23rd, 2010 at 12:35 am

Sa ma bag si eu in seama 🙂

Am nascut la Regina Maria, si nu as schimba maternitatea. A fost poate unul din cele mai amuzante momente pe care le-am trait la doctor, mi-a placut totul, din momentul anesteziei pana la noaptea alba din postop (si a fost alba nu pentru ca mi-era rau, ci pentru ca nu puteam dormi, am ascultat non stop – aproape – istoria romanilor povestita de Neagu Djuvara, am palavragit cu cele 3 colege de postop, cu asistentul de garda, a fost fun).

Am nascut prin cezariana, pentru ca Thea mea avea o restrictie de crestere (si la nastere s-a vazut un cordon ombilical cu o forma atipica, deci am fauct bine ca ne-am operat), si am fost surprinsa sa vad ca interventia chirurgicala a fost extrem de .. placuta. M-am amuzat in blocul operator, m-am uitat non stop la aparatura, vroiam sa vad si sa inteleg tot, de la solutia salina pana la momentul in care am simtit ca medicii imping copilasul afara (foarte hilar, aveam senzatia ca se clatina masa cu mine :P). Apoi a inceput un pic de plictiseala, cat m-au inchis cei doi chirurgi, dar tot nu m-am plictisit prea tare deoarece erau si glumeti din fire, si am participat si eu la voia buna ce domnea in sala de operatii. M-a amuzat teribil sa simt acel morman de burtica moale si pufoasa de dupa nastere, apoi ciorapii antitrombotici fara varfuri, tensiometrul care ma gadila deja , furnicaturile din zona abdominala de dupa administrarea dozei de calmante ). Totul a fost in acelasi timp incredibil de bine si de ireal in acelasi timp. Pentru cateva zile am jucat rolul unui personaj din House M.D. care nu sufera de nici o complicatie. Vedeam si eu, in fine, cum e intr-un spital bun, cu instrumentar de calitate, cu oameni care nu te flituiesc.

Ce as schimba din toata experienta maternitatii? As incerca sa stau mai relaxata pe masa de operatie, poate data viitoare evit durerile cumplite din zona umar-gat. Nu am plans de durerea postop, ci de durerea acelui muschi care se contracta atat de dureros incat nu puteam respira. As incerca data viitoare sa fac dus mai repede (mi-a fost teama sa intru sub dus pana in a treia zi, cand mi-au scos doamnele asistente cateterul, desi corpul meu plangea dupa un val de apa binefacatoare). As incerca sa dorm mai mult (desi am preferat sa o tin pe Thea la neonatologie noaptea, in speranta ca voi putea dormi, nu am facut-o. Si cele doar 4 ore dormite in primele 48 de ore de la operatie nu aveau sa fie tocmai o idee buna. Mi-as lua alte casti la iPod, cele auriculare m-au deranjat non stop si cadeau mereu din urechi cat am stat in postoperator.

Ce as schimba in timpul sarcinii? evident as avea mai mare grija de dieta, pentru ca m-am infipt in carbohidrati un ultimul trimestru cu o pofta de necrezut. Si s-a simtit. As avea mai mare incredere sa ma duc la sport la Ramona, mai ales ca acum orele de gimnastica sunt mai accesibile in noua locatie. Mi-as face mai multe poze in timpul sarcinii. As canta mai mult. As alege sa lucrez cu program redus, pare-mi-se ca legea ne permite in anumite cazuri (sper sa nu fie valabil doar pt sarcina cu risc crescut). As bea mai mult ceai pentru lactatie in ultimele zile ale sarcinii. M-as masa mai des cu ulei de argan. As merge la mare, daca vremea mi-ar permite. As incerca sa vad ce inseamna sa nasti natural, daca nu se ivesc iar neprevazute. As spera sa nu mai fie nevoie sa iau utrogestan atata vreme (am luat pana in sapt 20 inclusiv). Durerile de coloana la fiecare rotire in pat de pe o parte pe alta, la ridicarea si coborarea de pe scaun,la mers. Autonomia de vezica de 30 de minute in ultimul trimestru 😀

Si ce n-as schimba: medicul, maternitatea, je m’en fiche-ul , calmul, lipsa de stress, increderea ca totul este si va fi bine, umorul, babycenter.com, sotul, Ramona Rosu la sala de sport si Lamaze, sandalele mai mari cu doua numere, cumparatul de haine pentru gravide din afara tarii (merit si eu , daca se poate, o iesire , nu? :P), alaptatul, suzeta, si cate si mai cate… ca abia au trecut doua luni jumate!!!

Avatar

mirela

February 1st, 2011 at 5:37 pm

Cred ca sunt printre fericitele mamici care au nascut intr-o clinica privata. A fost o nastere “prietenoasa”, de care imi amintesc cu placere (mai putin ultima faza a travaliului si partea cu cusutul dupa epiziotomie). Am nascut natural, in apa, mi-am tinut copilul in brate din prima clipa, l-am mangaiat de la prima lui respiratie. A fost o experienta minunata. N-as schimba nici clinica si nici medicul la a doua nastere, chiar daca sunt intr-un alt oras.
Ce as schimba? As incerca sa-mi controlez mai mult durerea, care (desi facusem un curs Lamaze inainte) m-a cam dovedit in anumite momente.
As imortaliza cat mai multe clipe, regret ca nu am poze de la nastere (acum in clinica e posibila filmarea artistica a nasterii).
Cam atat 🙂

Avatar

Acum 2 ani eram gravida | Adelle

June 5th, 2011 at 8:43 pm

[…] sa nasc natural si sa am o fetita sanatoasa. Eram dispusa sa platesc oricand doar sa fiu lasata sa nasc asa cum imi […]

Avatar

Loredana Taicutoiu

September 21st, 2015 at 7:54 pm

Ce as face altfel?As face multe daca as mai putea avea un copil.Am nascut prin cezariana intr-un spital ok.Am stat la reanimare in jur de 8 ore si in acest timp nu mi-am vazut copilul.Asta as schimba in primul rand.M-as stradui mai mult sa il alaptez desi nu am reusit asta nici cu ajutorul a 2 consilieri din spital.Se pare ca am facut pare din procentul cel mic care nu are lapte.Deloc.Eu zic ca din cauza socului.Eram pregatita pentru o nastere normala fara medicamente si am ajuns la o cezariana de urgenta.Ce as schimba neaparat?Sa port copilul.Am dormit cu el in pat(dormimi inca),insa am “obligat-o” sa stea in carut.Si nu as mai duce-o la gradinita.Deloc.

Comment Form



Viziteaza buticul meu

Citesc

Sustine HipHip.ro

<a href="http://www.hiphip.ro"  target="_blank"><img src="http://cdn.shopify.com/s/files/1/0046/1402/files/hip-150rAlb-noText.png?1275246368"/></a>

Link catre adelle.ro

<a href="http://adelle.ro"  target="_blank"><img src="http://adelle.ro/wp-content/uploads/2010/03/banner-125-colturi-albe.png"/></a>
Adelle.ro on Facebook

Cupoane de reduceri